Stingerea

In mod evident, sufletul e purtat departe de mintea care impinge cu gandurile destructive. Tot amalgamul de extaz pe care il trăiam, de fiecare data cand erau oameni in jurul meu. Cand ma apucam de ceva, sau puteam chiar sa nu fac nimic, tot exista undeva scanteia de bucurie. Insa de mult n-am mai pusContinuă lectura „Stingerea”

De cand am devenit cliseu?

Incepand cu ziua in care ma zbantuiam prin casa, de parca urma sa mi se intample cel mai grozav lucru din lume. Urmau sa mi se indeplineasca toate visele? Exista oare dispozitivul care sa inregistreze piesele de la radio, pe care sa le ascult cand vreau eu? Urma sa aiba calculator, ton de apel saContinuă lectura „De cand am devenit cliseu?”