Mi-am distrus seria de postat in fiecare zi, asta ar fi trebuit sa ma dezamageasca insa ieri nu am postat, nu pentru ca nu am avut subiect si nici pentru ca as avea un motiv foarte bine întemeiat insa pur si simplu mi-am spus ca nu vreau sa fac nimic. Si ieri chiar nu am facut nimic. Mi-am dat voie sa lenevesc in pat, sa treaca timpul pe lângă mine. Mi-am asumat sa nu am nici o grija, nu am fumat decat doua tigari de lene si tot de lene nu am vorbit cu nimeni. Nu pot sa spun ca ma simt mandra ca mi-am dat voie sa lenevesc, trebuie sa ne dam voie uneori sa ne linistim sa uitam de toate si pur si simplu sa nu facem nimic. Peste tot ni se spune ca daca ramanem in fiecare zi focusati si ne urmam visul reușim sa ajungem pe culmile succesului. Eu mi-am dat voie o saptamana sa nu fiu. Ieri am văzut un tik-tok in care un barbat spunea ca daca muncesti o ora in fiecare zi pentru visul tău, in 5 ani devii expert. Suna intrigant astfel ca desi mi-ar plăcea sa imi fac promisiuni prefer sa imi promit ca atat timp cat ma simt in stare ma voi bucura de proces.
Zilele de dupa colt 