O zi de aventura 5 aprilie

Ei bine intr-un articol precedent am mentionat cum anume imi petrec eu prima jumătate, a unei zile de concediu. Astfel ca dupa o leneveala pe cinste dupa micul dejun copios, neavand nici cea mai mica idee ce activități as putea sa fac pentru a mai schimba peisajul. Nu neapărat pentru ca nu imi place, insa prefer mai degaba sa vad si altceva in afara de cotidian.

Intr-un moment de sclipire monumentala, am decis ca vreau sa merg într-o aventura. Asa ca i-am propus lui Cake sa ne urcam in tren si sa mergem sa bem cafeaua intr-un orasel vecin. Astfel ca 20 de minute mai tarziu eram deja in gara, pe peron, așteptând trenul. Nu a durat mult pana cand a venit, am simtit ca m-am teleportat literalmente, pentru ca nici nu am avut timp sa realizez, ca am si ajuns in stația unde trebuia sa coboram. Dupa o plimbare nu foarte lunga, odata ajunsi in centru am fost la cafeneaua noastră preferata si am baut liniștiți o cafea, alaturi de un sandvis extraordinar de gustos. Dupa acest brunch, am pornit spre un muzeu de arta din apropiere, care totodata se afla in aceeași cladire cu biblioteca publica. Dupa examinarea unor opere de arta ale artiștilor contemporani m-a cuprins o stare de compasiune față de vremurile in care trăim si felul in care artiștii într-o oarecare măsură sunt subapreciati de-a lungul vieții sfârșind prin a avea faima dupa finalul vietii. Ceea ce imi aduce aminte de un citat al Annei Frank ” Oamenii morți primesc mai multe flori decat oamenii vii, pentru ca regretul este mai puternic decat recunostinta”

In urma vizitei la muzeu si in biblioteca, acolo unde am ramas surprinsa ca existau si câteva carti in limba română, am rămas plăcut impresionata, chiar multumita de experienta si tema de gândire, pe care am dobândit-o la final, ma refer la cea menționată mai sus.

In cele din urma am cutreierat strazile înguste ticsite de magazine înghesuite, cochete, spre parc, acolo unde am schimbat impresii si am mai povestit despre cele văzute. Am plecat apoi spre gara, am poposit pe la un magazin internațional si dupa o lunga așteptare, in final, am ajuns înapoi acasa.

As putea eticheta experienta de azi ca una memorabila, plina de momente spontane, neprevazute si majoritatea plăcute. Pe parcursul întregii zile, m-am bucurat enorm de mese copioase si confort, pentru ca am îndrăznit sa imi dau voie sa ma relaxez.

Publicat de Alexandra Maria

Cand nimeni nu te vede, te simti mai liber ca niciodata, sa faci ceea ce iti doresti cu adevarat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: